Iarăși mi-am adus aminte de anii trecuți și de cât eram de fericiți că putem să mergem peste tot, dar noi nu realizam asta. Oricum, eu m-am bucurat de fiecare dată când era câte un festival.
Sunt o mare fană al festivalurilor, petrecerilor în aer liber, dar nu numai.
Nu trecea bine Revelionul, că venea întrebarea, ca o regulă generală nescrisă: Mergi la SW? Mamaia deschidea sezonul petrecerilor. Daa, știu că nu are legătură cu perioada de Crăciun, dar și acesta fiind sezonul petrecerilor, mi-am adus aminte de zilele de altădată.
Vremea se încălzea ușor, depinde de an, era câteodată și mai frig, dar nu conta. Noi ne făceam bagajele, ne urcam în mașini și până la mare nu ne opream, numai la o cafea. La recepție de abia așteptau să ajungem, că veneau ardelenii cu pălincă. Așa pălincă, neam de neamul lor nu a băut!
Mi-e dor de drumul lung și obositor, de emoția primei întâlniri cu marea după fiecare iarnă, de emoția pregătirilor și de nebunia și bucuria petrecerilor împreună cu toți prietenii. Unii dintre ei veniți de peste hotare în fiecare an.
Am atâtea amintiri de la mare, de la atâtea petreceri, din atâția ani, încât aș putea să fac o arhivă. Oare când o să mai vedem atât de multă lume într-un loc? Când o să simțim atât de multă bucurie împreună?