Tu când te gândești la perioada copilăriei, care sunt acele lucruri de care îți aduci aminte? Eu merg înapoi cu gândul la bunicii mei, la toate dealurile pe care le-am străbătut, la aer curat și soare. Amintirile copilăriei vor rămâne mereu vii pentru noi. Mai ales acele lucruri care ne-au adus bucurie și momente frumoase.
Când ești copil totul pare minunat, lucrurile se întâmplă natural, joaca este pe primul loc. Îmi amintesc cu drag cum ne jucam și fugeam desculță în curtea casei bunicilor. Iar acum mă întorc la acele amintiri ori de câte ori am nevoie de asta. Simt la fel acele emoții din copilărie, ochii bunicilor, freamătul pădurii, cursul apei sau mirosurile din bucătărie.
Îmi amintesc de priveliștile minunate de pe vârful dealurilor și apusurile de soare spectaculoase. Îmi amintesc și simt primăverile colorate și iernile friguroase. Toate aceste amintiri sunt reconfortante acum și nu triste. Mai demult cădeam în tristețe, însă cu timpul am învățat să recadrez și să mă adaptez trecerii timpului.
Am învățat să simt mai mult și să apreceiz toate aceste amintiri. Pentru că ele sunt în mine, toate ale mele, iar pe fetița aceea nu mi-o poate lua nimeni!